Dumnezeu ne revelează voia Sa prin Cuvântul Său. Pe măsură ce studiem Biblia, vedem că natura și caracterul Lui Dumnezeu, relația armonioasă cu Fiul Său Isus și cu Duhul Sfânt, cât și lucrarea Lui Isus cât a trăit pe Pământ și jertfa Sa, arată clar că voia Lui Dumnezeu pentru copiii Săi este vindecarea. Isus ne-a spus că El și Tatăl sunt unul (Ioan 10:30), precum și că „nu face decât ce vede pe Tatăl făcând şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai” (Ioan 5:19). Isus a făcut vindecări, eliberări, învieri și minuni și din ce ne-a spus, deducem că pe toate le-a văzut împlinite în lumea spirituală de către Tatăl Său, înainte să devină realitate în lumea fizică. Deci vindecarea este voia Lui Dumnezeu.
Să vedem ce a prorocit Isaia despre Isus, cu aproximativ 700 de ani înainte de întruparea Lui.
Pe cruce, acum două mii de ani, Isus a vindecat deja toate bolile omenirii prin rănile din trupul Său. Poate vă întrebați: „Și atunci de ce mai sunt bolnavi și de ce sufăr și eu?” Pe cruce Isus a luat asupra Lui și toate păcatele omenirii, și totuși sunt enorm de mulți oameni care nu au acceptat jertfa Lui Isus și nu sunt mântuiți, dimpotrivă trăiesc vieți pline de păcat, conduși de cel rău. Cred că deja ați intuit ce urmează. Pentru ca cineva să fie mântuit, trebuie să creadă că Isus Cristos este Fiul Lui Dumnezeu, că a murit pentru păcatele sale și să trăiască pe placul Domnului. De asemenea, pentru ca cineva să fie vindecat, trebuie să creadă că vindecarea este voia Lui Dumnezeu, să își dorească cu ardoare să devină sănătos și chiar să urască boala, să lupte contra ei și să primească vindecarea pentru care Isus a făcut deja totul, pe cruce. Deci atât pentru mântuire cât și pentru vindecare avem nevoie de credință în Isus Cristos. Și ambele depind de voința omului. Isus a iertat toate păcatele întregii omeniri și a vindecat toate bolile prin jertfa sa pe cruce, dar fiecare persoană în parte trebuie să creadă și să acționeze în consecință ca să fie mântuit și vindecat. Cu alte cuvinte, cine crede că prin jertfa Sa, Isus i-a iertat păcatele, poate crede și că i-a vindecat toate bolile, pentru că Domnul le-a făcut pe ambele simultan. Din păcate ne este ușor să credem că ne-a iertat păcatele, dar când vine vorba de vindecare, este mult mai greu să acceptăm că a fost deja înfăptuită, ca s-o putem primi și să fim vindecați.
Să ne amintim că Dumnezeu enumeră diferite boli și handicapuri ca blesteme pentru cei care Îl resping, nu păzesc poruncile Lui și se răzvrătesc contra Lui (Deuteronomul 28:18, 21-22, 27-29, 35, 60, 61). Dar cei care ascultă de Domnul și fac voia Lui, au vieți binecuvântate și prospere și se pot bucura de sănătate (Deuteronomul 28:1-14).
Acestea sunt doar două din multele versete care arată atributele minunate ale Lui Dumnezeu. Natura Lui Dumnezeu arată că El nu se schimbă, este același ieri, azi și în veci. Dragostea, mila, bunătatea, credincioșia, dreptatea, răbdarea și îndurarea Lui Dumnezeu sunt maxime și așa vor rămâne pe vecie, pentru toți copiii Lui.
În marea Sa dragoste și bunătate, dacă realizăm că am greșit și că avem nevoie de ajutorul Lui, Dumnezeu ne aude strigătele, ne ajută și ne vindecă, indiferent cât am fost de păcătoși până la acel moment.
Împăratul Solomon, îi transmitea fiului său cuvintele Lui Dumnezeu pe care le-a învățat de la tatăl său, David. Ce i-a spus fiului lui, este valabil și pentru noi. Trebuie să fim atenți la ce ne promite Dumnezeu despre vindecare și sănătate în Biblie, și să ne plecăm urechea la cuvintele Lui, adică să le auzim cu adevărat. Dacă declarăm cu voce tare versetele prin care Domnul ne promite că ne vindecă, până când devin reale în duhul nostru, ni le însușim și știm că sunt valabile și pentru noi. Iar dacă dorim să fim vindecați și apoi să trăim sănătoși, nu este destul să avem credință o dată și gata. Este nevoie să ne păstrăm credința vie, hrănindu-ne zilnic cu adevărul Scripturii, și la orice simptome să ne împotrivim bolii în Numele Lui Isus, până pleacă.
Dumnezeu se numește pe Sine Iehova Rafa, „Eu sunt Domnul, care te vindecă” adică „Dumnezeul care ne vindecă în continuu, care nu se schimbă niciodată.” Prima condiție pe care o pune Dumnezeu este să fie Domnul nostru și să ascultăm cu atenție ce ne spune. Noi trebuie să alegem să nu ne lăsăm înșelați de simptomele, durerile sau minciunile diavolului prin care vrea să ne facă să acceptăm boala și suferința, și să ne răzvrătim contra Domnului. Când Isus este Domnul nostru, alegem să facem ce este bine și să împlinim ce ne învață în Cuvântul Lui. Tot ce ne cere Domnul să facem este spre binele nostru maxim pe termen lung și cu cât împlinim mai mult ce ne cere, suntem mai fericiți. Când trăim în acest fel, Dumnezeu ne promite că ne vindecă. În Vechiul Testament, cuvântul evreiesc tradus „a vindeca” este „rafa” și apare de 67 de ori, inclusiv în Isaia 53:5, unde ni se spune că prin rănile Lui Isus suntem „rafa”, adică tămăduiți sau vindecați.
Dumnezeu nu se schimbă, niciodată, nu se răzgândește (Iacov 1:17) nici „nu Îi pare rău de darurile sau de chemarea făcută” (Romani 11:29). Și Isus este imuabil, nu se schimbă niciodată. Dacă în Vechiul Testament, Dumnezeu a promis că Își vindecă copiii, nu a încetat și nu va înceta niciodată să-i vindece pe cei care sunt ai Lui. Isus a vindecat cât timp a umblat pe Pământ și va continua să ne vindece până va veni pe nori să ne ridice la cer, unde nu va mai fi boală, nici suferință. Aleluia!
Isus i-a vindecat pe toți cei pe care îi apăsa diavolul prin boli, dacă au venit la El sau L-au rugat. Isus vindeca și făcea minuni prin puterea Duhului Sfânt, pentru că a ales să se întrupeze ca om și să nu-și exercite puterea proprie de Dumnezeu. Nu scrie nicăieri în Biblie că Isus a spus vreodată cuiva că nu este voia Tatălui ceresc să vindece, nici că boala cuiva este incurabilă sau imposibil de vindecat, sau că nu poate să vindece pe cineva pentru că Tatăl ceresc vrea să-l învețe ceva. Isus ne-a spus în Ioan 16:23-24 că „orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da”, fără să menționeze vreo excepție. Deci „orice” include și vindecarea.
Isus a venit să facă voia Tatălui. Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt împreună au conlucrat pentru mântuirea tuturor celor care au crezut în Isus, precum și pentru vindecarea tuturor celor care au venit la El.
Cuvântul original în limba greacă, care a fost tradus „ați fost vindecați”, este „iáomai” înseamnă „a fi vindecat de Vindecătorul supranatural, de către Domnul; a fi vindecat dincolo de vindecarea în sine și de beneficiile acesteia” (conform ”HELPS Word-studies”) și apare de 27 de ori.
Un cuvânt folosit foarte frecvent pentru vindecările pe care le-a făcut Isus este „sozo”, și înseamnă „a salva, a vindeca, a mântui; a elibera de la distrugere și a aduce în siguranța divină” (conform „HELPS Word-studies”). Cuvântul „sozo” și derivatele acestuia, apar de 108 ori pe parcursul Noului Testament, fiind traduse atât mântuire cât și vindecare. Termenul face referire la ce a făcut Isus pentru noi la cruce, unde nu doar ne-a mântuit ci ne-a și vindecat prin rănile din trupul Său.
De cele mai multe ori, cuvântul original în limba greacă folosit în Noul Testament pentru vindecare este „therapeuó”, și înseamnă „terapie, a trata; a vindeca, a reface condiția fizică a unei persoane care are o boală sau infirmitate”. Cuvântul este rădăcina cuvintelor „terapie” și „terapeutic” care de obicei implică și elemente naturale în procesul de vindecare”, adică care necesită acțiuni corespunzătoare (conform „HELPS Word-Studies”). Acest cuvânt este folosit de 43 de ori pentru vindecare, ceea ce înseamnă că Isus obișnuia să îi pună pe cei pe care îi vindeca să acționeze pe baza credinței că vor fi făcuți sănătoși.
Când fariseii au întrebat dacă este voie să vindece în zilele de Sabat, cuvântul folosit este „therapeuó”. Era vorba de vindecarea activă care implica o lucrare din partea bolnavului în ziua de odihnă, ceea ce în legalismul lor nu voiau să accepte. Isus le-a răspuns că erau excepții de la lege, pentru a salva animalul căzut în groapă și că, omul este mult mai de preț decât o oaie. Apoi i-a spus omului cu mâna uscată, adică paralizată, incapabilă să se miște, „Întinde-ţi mâna!”. Isus i-a cerut să acționeze pe baza credinței că va fi vindecat. Vindecarea însemna că urma să-și poată folosi mâna și Domnul asta i-a cerut să facă. Ce s-a întâmplat după ce omul a ascultat și a făcut ceva ce știa că nu putea face? Mâna lui s-a vindecat și era la fel cu cealaltă, ceea ce înseamnă că instantaneu Domnul i-a refăcut mușchii atrofiați de inactivitate și i-a redat toate funcțiile normale.
Dacă analizăm sensul principalelor cuvinte din pasajul de mai sus, cu ajutorul „Strong’s Concordance”, „HELPS Word-studies” și „Thayer’s Greek Lexicon”, putem înțelege mai bine amploarea lucrării Lui Isus. Cuvântul original tradus „tămăduind” este „therapeuōn”, adică „tratând, vindecând activ”; „orice” este cuvântul „pasan”, adică „toate, în întregime, orice fel”; „boală” este cuvântul „nosois”, și înseamnă „maladie, afecțiune, boală terminală pentru care nu este tratament, o boală cauzată de un duh rău, boală care nu se vindecă în mod natural; „neputință” este cuvântul „malakian”, care înseamnă „slăbiciune, boală care conduce la handicap sau paralizie, cu care poți trăi, dar nu poți funcționa normal”.
Vedem că oamenii vorbeau despre minunile pe care le făcea Isus în toată Siria. Oamenii bolnavi din acele timpuri trebuiau să-și accepte soarta, pentru că majoritatea bolilor nu puteau fi tratate de doctori. Erau mulți bolnavi și Isus era singura lor speranță să fie vindecați, tocmai de aceea mergeau „multe noroade” după Domnul, nu doar din Israel ci și din țările vecine.
Cei care au fost aduși la Isus, erau cei care nu puteau merge singuri, „cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri”. Cuvântul original pentru „boli” este „nosois”, explicat mai sus” și „basanois”, înseamnă „tortură, chin”, și împreună cuprind toate tipurile de boli și handicapuri sau neputințe cu care erau chinuiți, de care sufereau.
Cei „lunatici”, „selēniazomenous” adică „epileptici, lunatici, boală care s-a instalat ca urmare a practicilor oculte pe lună plină, când unele persoane ajungeau posedate de demoni.” Apoi erau cei „slăbănogi”, „paralytikous”, adică „cei care sufereau de paralizii”. Pe toți aceștia Isus îi „etherapeusen”, adică „îi vindeca printr-o curgere supranaturală a puterii de vindecare care devenea efectivă doar după ce bolnavul coopera. Isus le cerea să coopereze, să acționeze prin credință.”
Deci am putea parafraza Matei 4:23-24, pe baza explicațiilor cuvintelor originale folosite, după cum urmează:
Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindeca bolnavii, cerându-le să coopereze, de toate maladiile, bolile terminale pentru care nu sunt tratamente, bolile cauzate de duhuri rele care nu se vindecă în mod natural, și toate slăbiciunile și bolile care conduc la handicap sau paralizie care erau în norod. I s-a dus vestea în toată Siria, și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite maladii, boli terminale și chinuri, pe cei care erau torturați de toate tipurile de boli, handicapuri și neputințe; pe cei epileptici, lunatici, posedați de demoni, pe cei care sufereau de paralizii și El îi vindeca printr-o curgere supranaturală a puterii de vindecare care devenea efectivă după ce bolnavul coopera cu Domnul, prin credință.
Putem spune fără să exagerăm că Isus a vindecat toate bolile acelor timpuri și le cerea bolnavilor să coopereze prin credința că pot face ce nu puteau face mai înainte. Isus este același ieri, azi și în veci, deci și astăzi vindecă orice tip de boală și maladie dacă credem și cooperăm cu El. Credința fără fapte este moartă, trebuie să ne străduim să facem ce nu puteam face înainte să ne rugăm pentru vindecare, adică să acționăm pe baza credinței.
Și în versetele de mai sus vedem că Isus i-a vindecat pe toți cei aduși la El, inclusiv cazurile extreme, terminale. Și aici este relatată o seară în care i-au adus la Isus pe toți bolnavii și îndrăciții din regiune.
Biblia relatează multe exemple de vindecări individuale și situații în care îi aduceau la Isus pe toți bolnavii și îndrăciții din regiunea în care se afla și El îi vindeca pe toți. Iar în Ioan 21:25, apostolul Ioan scria că „Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris”. Pentru că știm că Isus a făcut ce L-a văzut pe Tatăl făcând, și nici Isus nici Dumnezeu Tatăl nu se schimbă, putem fi siguri că Tatăl și Isus ne vor vindecați și pe noi.
Isus a făcut toate aceste minuni acum 2000 de ani, dar pentru că este același ieri, azi și în veci, face la fel și acum și va continua să facă cât va mai fi nevoie de vindecare. Orice învățătură care spune contrariul nu reflectă adevărul Cuvântului Lui Dumnezeu.
Dacă cineva crede că boala este voia Lui Dumnezeu și nu vindecarea, înseamnă că nu poate apela la niciun fel de tratament, nici la doctori, pentru că dacă se vindecă, iese din voia Lui Dumnezeu și deci păcătuiește. De fapt, toți cei pe care i-am auzit spunând că este voia Domnului să fie bolnavi, au apelat la medici și tratamente de diferite feluri. Slavă Domnului că au încercat să facă ceva pentru vindecarea lor, dar din păcate credeau așa pentru că nu au înțeles adevărul Bibliei și au acceptat învățăturile pe care le-au primit de la cei care nu au văzut minunile vindecărilor făcute de Domnul ca răspuns la rugăciuni. Este trist că ni se pare în regulă să spunem că nu este voia Lui Dumnezeu să fim vindecați, când nu primim ceea ce cerem. Îl facem pe Domnul responsabil pentru eșec în loc să recunoaștem că noi avem o problemă. Prin Cuvântul Său, Dumnezeu ne-a arătat că ne vrea binecuvântați toată viața, inclusiv spre finalul ei. Cu cât studiem mai mult Cuvântul Lui Dumnezeu, cu atât ne întărim mai mult credința că vom primi vindecarea de care avem nevoie.
Să vedem ce a prorocit Isaia despre Isus, cu aproximativ 700 de ani înainte de întruparea Lui.
- Isaia 53:4-5 Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Pe cruce, acum două mii de ani, Isus a vindecat deja toate bolile omenirii prin rănile din trupul Său. Poate vă întrebați: „Și atunci de ce mai sunt bolnavi și de ce sufăr și eu?” Pe cruce Isus a luat asupra Lui și toate păcatele omenirii, și totuși sunt enorm de mulți oameni care nu au acceptat jertfa Lui Isus și nu sunt mântuiți, dimpotrivă trăiesc vieți pline de păcat, conduși de cel rău. Cred că deja ați intuit ce urmează. Pentru ca cineva să fie mântuit, trebuie să creadă că Isus Cristos este Fiul Lui Dumnezeu, că a murit pentru păcatele sale și să trăiască pe placul Domnului. De asemenea, pentru ca cineva să fie vindecat, trebuie să creadă că vindecarea este voia Lui Dumnezeu, să își dorească cu ardoare să devină sănătos și chiar să urască boala, să lupte contra ei și să primească vindecarea pentru care Isus a făcut deja totul, pe cruce. Deci atât pentru mântuire cât și pentru vindecare avem nevoie de credință în Isus Cristos. Și ambele depind de voința omului. Isus a iertat toate păcatele întregii omeniri și a vindecat toate bolile prin jertfa sa pe cruce, dar fiecare persoană în parte trebuie să creadă și să acționeze în consecință ca să fie mântuit și vindecat. Cu alte cuvinte, cine crede că prin jertfa Sa, Isus i-a iertat păcatele, poate crede și că i-a vindecat toate bolile, pentru că Domnul le-a făcut pe ambele simultan. Din păcate ne este ușor să credem că ne-a iertat păcatele, dar când vine vorba de vindecare, este mult mai greu să acceptăm că a fost deja înfăptuită, ca s-o putem primi și să fim vindecați.
- Exodul 23:25-26 Voi să slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta pâinea şi apele şi va depărta boala din mijlocul tău. Nu va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.
Să ne amintim că Dumnezeu enumeră diferite boli și handicapuri ca blesteme pentru cei care Îl resping, nu păzesc poruncile Lui și se răzvrătesc contra Lui (Deuteronomul 28:18, 21-22, 27-29, 35, 60, 61). Dar cei care ascultă de Domnul și fac voia Lui, au vieți binecuvântate și prospere și se pot bucura de sănătate (Deuteronomul 28:1-14).
- Deuteronomul 32:4 El este Stânca; lucrările Lui sunt desăvârşite, căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.
- Psalmii 86:15 Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credincioşie.
Acestea sunt doar două din multele versete care arată atributele minunate ale Lui Dumnezeu. Natura Lui Dumnezeu arată că El nu se schimbă, este același ieri, azi și în veci. Dragostea, mila, bunătatea, credincioșia, dreptatea, răbdarea și îndurarea Lui Dumnezeu sunt maxime și așa vor rămâne pe vecie, pentru toți copiii Lui.
- Psalmii 107:17-20 Nebunii, prin purtarea lor vinovată şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociţi. Sufletul lor se dezgustase de orice hrană şi erau lângă porţile morţii. Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a izbăvit din necazurile lor; a trimis Cuvântul Său şi i-a tămăduit, şi i-a scăpat de groapă.
În marea Sa dragoste și bunătate, dacă realizăm că am greșit și că avem nevoie de ajutorul Lui, Dumnezeu ne aude strigătele, ne ajută și ne vindecă, indiferent cât am fost de păcătoși până la acel moment.
- Proverbele 4:20-22 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele! Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale! Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.
Împăratul Solomon, îi transmitea fiului său cuvintele Lui Dumnezeu pe care le-a învățat de la tatăl său, David. Ce i-a spus fiului lui, este valabil și pentru noi. Trebuie să fim atenți la ce ne promite Dumnezeu despre vindecare și sănătate în Biblie, și să ne plecăm urechea la cuvintele Lui, adică să le auzim cu adevărat. Dacă declarăm cu voce tare versetele prin care Domnul ne promite că ne vindecă, până când devin reale în duhul nostru, ni le însușim și știm că sunt valabile și pentru noi. Iar dacă dorim să fim vindecați și apoi să trăim sănătoși, nu este destul să avem credință o dată și gata. Este nevoie să ne păstrăm credința vie, hrănindu-ne zilnic cu adevărul Scripturii, și la orice simptome să ne împotrivim bolii în Numele Lui Isus, până pleacă.
- Exodul 15:26 El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul, care te vindecă.”
Dumnezeu se numește pe Sine Iehova Rafa, „Eu sunt Domnul, care te vindecă” adică „Dumnezeul care ne vindecă în continuu, care nu se schimbă niciodată.” Prima condiție pe care o pune Dumnezeu este să fie Domnul nostru și să ascultăm cu atenție ce ne spune. Noi trebuie să alegem să nu ne lăsăm înșelați de simptomele, durerile sau minciunile diavolului prin care vrea să ne facă să acceptăm boala și suferința, și să ne răzvrătim contra Domnului. Când Isus este Domnul nostru, alegem să facem ce este bine și să împlinim ce ne învață în Cuvântul Lui. Tot ce ne cere Domnul să facem este spre binele nostru maxim pe termen lung și cu cât împlinim mai mult ce ne cere, suntem mai fericiți. Când trăim în acest fel, Dumnezeu ne promite că ne vindecă. În Vechiul Testament, cuvântul evreiesc tradus „a vindeca” este „rafa” și apare de 67 de ori, inclusiv în Isaia 53:5, unde ni se spune că prin rănile Lui Isus suntem „rafa”, adică tămăduiți sau vindecați.
- Iacov 1:17 Orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
- Evrei 13:8 Isus Cristos este același ieri, azi și în veci
Dumnezeu nu se schimbă, niciodată, nu se răzgândește (Iacov 1:17) nici „nu Îi pare rău de darurile sau de chemarea făcută” (Romani 11:29). Și Isus este imuabil, nu se schimbă niciodată. Dacă în Vechiul Testament, Dumnezeu a promis că Își vindecă copiii, nu a încetat și nu va înceta niciodată să-i vindece pe cei care sunt ai Lui. Isus a vindecat cât timp a umblat pe Pământ și va continua să ne vindece până va veni pe nori să ne ridice la cer, unde nu va mai fi boală, nici suferință. Aleluia!
- Faptele Apostolilor 10:38 „Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.”
Isus i-a vindecat pe toți cei pe care îi apăsa diavolul prin boli, dacă au venit la El sau L-au rugat. Isus vindeca și făcea minuni prin puterea Duhului Sfânt, pentru că a ales să se întrupeze ca om și să nu-și exercite puterea proprie de Dumnezeu. Nu scrie nicăieri în Biblie că Isus a spus vreodată cuiva că nu este voia Tatălui ceresc să vindece, nici că boala cuiva este incurabilă sau imposibil de vindecat, sau că nu poate să vindece pe cineva pentru că Tatăl ceresc vrea să-l învețe ceva. Isus ne-a spus în Ioan 16:23-24 că „orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da”, fără să menționeze vreo excepție. Deci „orice” include și vindecarea.
- Ioan 6:37-39 „Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. Şi voia Celui ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi.”
Isus a venit să facă voia Tatălui. Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt împreună au conlucrat pentru mântuirea tuturor celor care au crezut în Isus, precum și pentru vindecarea tuturor celor care au venit la El.
- 1 Petru 2:24 El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.
Cuvântul original în limba greacă, care a fost tradus „ați fost vindecați”, este „iáomai” înseamnă „a fi vindecat de Vindecătorul supranatural, de către Domnul; a fi vindecat dincolo de vindecarea în sine și de beneficiile acesteia” (conform ”HELPS Word-studies”) și apare de 27 de ori.
Un cuvânt folosit foarte frecvent pentru vindecările pe care le-a făcut Isus este „sozo”, și înseamnă „a salva, a vindeca, a mântui; a elibera de la distrugere și a aduce în siguranța divină” (conform „HELPS Word-studies”). Cuvântul „sozo” și derivatele acestuia, apar de 108 ori pe parcursul Noului Testament, fiind traduse atât mântuire cât și vindecare. Termenul face referire la ce a făcut Isus pentru noi la cruce, unde nu doar ne-a mântuit ci ne-a și vindecat prin rănile din trupul Său.
De cele mai multe ori, cuvântul original în limba greacă folosit în Noul Testament pentru vindecare este „therapeuó”, și înseamnă „terapie, a trata; a vindeca, a reface condiția fizică a unei persoane care are o boală sau infirmitate”. Cuvântul este rădăcina cuvintelor „terapie” și „terapeutic” care de obicei implică și elemente naturale în procesul de vindecare”, adică care necesită acțiuni corespunzătoare (conform „HELPS Word-Studies”). Acest cuvânt este folosit de 43 de ori pentru vindecare, ceea ce înseamnă că Isus obișnuia să îi pună pe cei pe care îi vindeca să acționeze pe baza credinței că vor fi făcuți sănătoși.
- Matei 12:10,13 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?” […] Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o şi mâna s-a făcut sănătoasă, ca şi cealaltă.
Când fariseii au întrebat dacă este voie să vindece în zilele de Sabat, cuvântul folosit este „therapeuó”. Era vorba de vindecarea activă care implica o lucrare din partea bolnavului în ziua de odihnă, ceea ce în legalismul lor nu voiau să accepte. Isus le-a răspuns că erau excepții de la lege, pentru a salva animalul căzut în groapă și că, omul este mult mai de preț decât o oaie. Apoi i-a spus omului cu mâna uscată, adică paralizată, incapabilă să se miște, „Întinde-ţi mâna!”. Isus i-a cerut să acționeze pe baza credinței că va fi vindecat. Vindecarea însemna că urma să-și poată folosi mâna și Domnul asta i-a cerut să facă. Ce s-a întâmplat după ce omul a ascultat și a făcut ceva ce știa că nu putea face? Mâna lui s-a vindecat și era la fel cu cealaltă, ceea ce înseamnă că instantaneu Domnul i-a refăcut mușchii atrofiați de inactivitate și i-a redat toate funcțiile normale.
- Matei 4:23-25 Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care erau în norod. I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi, şi El îi vindeca. După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.
Dacă analizăm sensul principalelor cuvinte din pasajul de mai sus, cu ajutorul „Strong’s Concordance”, „HELPS Word-studies” și „Thayer’s Greek Lexicon”, putem înțelege mai bine amploarea lucrării Lui Isus. Cuvântul original tradus „tămăduind” este „therapeuōn”, adică „tratând, vindecând activ”; „orice” este cuvântul „pasan”, adică „toate, în întregime, orice fel”; „boală” este cuvântul „nosois”, și înseamnă „maladie, afecțiune, boală terminală pentru care nu este tratament, o boală cauzată de un duh rău, boală care nu se vindecă în mod natural; „neputință” este cuvântul „malakian”, care înseamnă „slăbiciune, boală care conduce la handicap sau paralizie, cu care poți trăi, dar nu poți funcționa normal”.
Vedem că oamenii vorbeau despre minunile pe care le făcea Isus în toată Siria. Oamenii bolnavi din acele timpuri trebuiau să-și accepte soarta, pentru că majoritatea bolilor nu puteau fi tratate de doctori. Erau mulți bolnavi și Isus era singura lor speranță să fie vindecați, tocmai de aceea mergeau „multe noroade” după Domnul, nu doar din Israel ci și din țările vecine.
Cei care au fost aduși la Isus, erau cei care nu puteau merge singuri, „cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri”. Cuvântul original pentru „boli” este „nosois”, explicat mai sus” și „basanois”, înseamnă „tortură, chin”, și împreună cuprind toate tipurile de boli și handicapuri sau neputințe cu care erau chinuiți, de care sufereau.
Cei „lunatici”, „selēniazomenous” adică „epileptici, lunatici, boală care s-a instalat ca urmare a practicilor oculte pe lună plină, când unele persoane ajungeau posedate de demoni.” Apoi erau cei „slăbănogi”, „paralytikous”, adică „cei care sufereau de paralizii”. Pe toți aceștia Isus îi „etherapeusen”, adică „îi vindeca printr-o curgere supranaturală a puterii de vindecare care devenea efectivă doar după ce bolnavul coopera. Isus le cerea să coopereze, să acționeze prin credință.”
Deci am putea parafraza Matei 4:23-24, pe baza explicațiilor cuvintelor originale folosite, după cum urmează:
Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindeca bolnavii, cerându-le să coopereze, de toate maladiile, bolile terminale pentru care nu sunt tratamente, bolile cauzate de duhuri rele care nu se vindecă în mod natural, și toate slăbiciunile și bolile care conduc la handicap sau paralizie care erau în norod. I s-a dus vestea în toată Siria, și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite maladii, boli terminale și chinuri, pe cei care erau torturați de toate tipurile de boli, handicapuri și neputințe; pe cei epileptici, lunatici, posedați de demoni, pe cei care sufereau de paralizii și El îi vindeca printr-o curgere supranaturală a puterii de vindecare care devenea efectivă după ce bolnavul coopera cu Domnul, prin credință.
Putem spune fără să exagerăm că Isus a vindecat toate bolile acelor timpuri și le cerea bolnavilor să coopereze prin credința că pot face ce nu puteau face mai înainte. Isus este același ieri, azi și în veci, deci și astăzi vindecă orice tip de boală și maladie dacă credem și cooperăm cu El. Credința fără fapte este moartă, trebuie să ne străduim să facem ce nu puteam face înainte să ne rugăm pentru vindecare, adică să acționăm pe baza credinței.
- Marcu 1:32-34 Seara, după asfinţitul soarelui, au adus („pheró”, adică „i-au cărat, i-au purtat fizic”) la El pe toţi bolnavii („kakos”, adică „bolnavi grav, suferinzi”) şi îndrăciţii („daimonizomai”, adică „posedați de demoni, erau sub puterea unui duh rău și nu se puteau controla”). Şi toată cetatea era adunată la uşă. El a vindecat (therapeuō”, adică „a tratat, a vindecat activ”) pe mulţi („pollous”, adică „mulți, mulțimi mari”) care pătimeau de felurite boli („nosois”, adică „maladii, boli chinuitoare, cronice”); de asemenea, a scos („exeballen” adică „a alungat, a scos, a izgonit”) mulţi draci şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.
Și în versetele de mai sus vedem că Isus i-a vindecat pe toți cei aduși la El, inclusiv cazurile extreme, terminale. Și aici este relatată o seară în care i-au adus la Isus pe toți bolnavii și îndrăciții din regiune.
- Marcu 1:39 Şi s-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galileea, şi scotea dracii.
Biblia relatează multe exemple de vindecări individuale și situații în care îi aduceau la Isus pe toți bolnavii și îndrăciții din regiunea în care se afla și El îi vindeca pe toți. Iar în Ioan 21:25, apostolul Ioan scria că „Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris”. Pentru că știm că Isus a făcut ce L-a văzut pe Tatăl făcând, și nici Isus nici Dumnezeu Tatăl nu se schimbă, putem fi siguri că Tatăl și Isus ne vor vindecați și pe noi.
- Luca 4:40-41 La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi („asthenountas”, adică „suferinzi, bolnavi”) atinşi de felurite boli („nosois”, adică „maladii, boli chinuitoare, cronice”) îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei şi-i vindeca (therapeuō”, adică „trata, vindeca activ”). Din mulţi ieşeau şi draci, care strigau şi ziceau: „Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.” Dar El îi mustra („epitimon”, adică „îi oprea de pe o poziție pe care trebuiau să o respecte, le interzicea”) şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Cristosul.
- Luca 5:15 Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada ca să-L asculte şi să fie vindecaţi (therapeuō”, adică „tratat, vindecat activ”) de bolile lor.
- Ioan 4:45, 47-51 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră („horaó”, adică „știau ceva ca rezultat al observației personale, au văzut cu proprii ochi”) tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei la praznic. […] Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină şi să tămăduiască („iaomai”, adică „să vindece supranatural, spre slava Lui Dumnezeu, Doctorul Suprem”) pe fiul lui, care era pe moarte. Isus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!” Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu.” „Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte.” Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum. Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte.
Isus a făcut toate aceste minuni acum 2000 de ani, dar pentru că este același ieri, azi și în veci, face la fel și acum și va continua să facă cât va mai fi nevoie de vindecare. Orice învățătură care spune contrariul nu reflectă adevărul Cuvântului Lui Dumnezeu.
Dacă cineva crede că boala este voia Lui Dumnezeu și nu vindecarea, înseamnă că nu poate apela la niciun fel de tratament, nici la doctori, pentru că dacă se vindecă, iese din voia Lui Dumnezeu și deci păcătuiește. De fapt, toți cei pe care i-am auzit spunând că este voia Domnului să fie bolnavi, au apelat la medici și tratamente de diferite feluri. Slavă Domnului că au încercat să facă ceva pentru vindecarea lor, dar din păcate credeau așa pentru că nu au înțeles adevărul Bibliei și au acceptat învățăturile pe care le-au primit de la cei care nu au văzut minunile vindecărilor făcute de Domnul ca răspuns la rugăciuni. Este trist că ni se pare în regulă să spunem că nu este voia Lui Dumnezeu să fim vindecați, când nu primim ceea ce cerem. Îl facem pe Domnul responsabil pentru eșec în loc să recunoaștem că noi avem o problemă. Prin Cuvântul Său, Dumnezeu ne-a arătat că ne vrea binecuvântați toată viața, inclusiv spre finalul ei. Cu cât studiem mai mult Cuvântul Lui Dumnezeu, cu atât ne întărim mai mult credința că vom primi vindecarea de care avem nevoie.
Copyright © 2023 Carmen Pușcaș. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.
ALTE ARTICOLE DESPRE VINDECARE:
VERSETE BIBLICE PERSONALIZATE PENTRU RUGĂCIUNE ȘI ÎNTĂRIREA CREDINȚEI PENTRU VINDECARE
Proclamând ce spune Biblia despre vindecare creștem în credință și alungăm îndoiala, grăbind vindecarea.
CE ERA „ȚEPUȘUL LUI PAVEL”?
Găsim undeva în epistolele sale vreo menționare a unei boli fizice? Sau erau doar persecuții foarte dure?
VINDECAREA PRIN CREDINȚĂ
Ce spune Biblia despre rugăciunea credinței pentru vindecare și voia Lui Dumnezeu.
VINDECAREA PRIN CREDINȚĂ - VERSETE BIBLICE
Versete biblice care ne încurajează să creștem în credință, învingând negativitatea și îndoiala.
ÎNNOIREA MINȚII
Ce spun Biblia și știința despre puterea de regenerare și înnoire a minții asupra creierului.
TOȚI AU FOST VINDECAȚI
Domnul Isus i-a vindecat pe toți cei care s-au dus la El și face la fel și astăzi pentru noi.
TOȚI AU FOST VINDECAȚI - VERSETE BIBLICE
Versetele biblice care dovedesc că Isus nu a respins pe nici unul dintre cei are au mers la El și i-a vindecat pe toți de orice boală.
MENIU PRINCIPAL- MESAJE BIBLICE
Copyright © 2023 Carmen Pușcaș. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.