ODATĂ MÂNTUIT, VEȘNIC MÂNTUIT?

ENGLISH

Cei care susțin că „odată ce ești mântuit, nu-ți mai poți pierde mântuirea”, ne spun că dacă cineva cade de la credință, înseamnă că n-a fost niciodată cu adevărat mântuit, pentru că cine a fost născut din nou, nu mai poate să cadă în păcat. Chiar așa să fie? 

Probabil că ați auzit de multe ori fraza: „Dacă te întorci la Dumnezeu, recunoști că Isus e Fiul Lui Dumnezeu și că a murit pentru păcatele tale, vei ajunge în rai. Nu-ți poți pierde mântuirea.” Adică, „odată mântuit, ești mântuit pentru eternitate”. Oare chiar așa să fie? Toți suntem de acord că Dumnezeu ne-a creat cu voință liberă, deci cu libertate de alegere. Dacă de-a lungul umblării cu Isus, un creștin decide că nu mai vrea să fie copilul Lui Dumnezeu și preferă să se întoarcă în păcat, poate alege sau nu? Sau Dumnezeu forțează toți creștinii să trăiască pentru El, din momentul în care s-au predat Lui?  Dacă credeți că după ce o persoană a primit mântuirea, n-o mai poate pierde, sper să citiți cu atenție acest articol, studiind versetele citate, pentru a crede adevărul. Suntem mântuiți prin har, nu prin fapte, și motivația din spatele păcatul este cheia. Păcătuim pentru că iubim păcatul mai mult decât pe Dumnezeu, sau pentru că uneori suntem copleșiți de situație și accidental spunem, gândim sau acționăm cum n-ar trebui și apoi regretăm sincer și ne cerem iertare?

Ca să credem adevărul pe orice temă, este esențial să studiem toate referințele biblice pe tema respectivă, nu doar unele versete și pe acelea scoase din context.

Este la fel și în cazul acestei doctrine, care îi face pe mulți creștini să creadă că pot păcătui, pentru că Dumnezeu e bun și îi iartă și oricum ei nu-și pot pierde mântuirea. Este foarte trist să vezi persoane care se cred „creștini” trăind în păcat și cu toate acestea sunt liniștiți că vor ajunge în Rai. De fapt a fi creștin, înseamnă a fi urmașul Lui Cristos, adică a face totul pentru a trăi după modelul Lui. Isus nu a păcătuit, deci nici creștinul nu alege să păcătuiască și să persiste în păcat. Creștinul nu are relații intime în afara căsătoriei, nu este dependent de alcool, droguri, pornografie sau orice altceva, nu minte, nu înșală... pe scurt, nu face nimic din ceea ce Isus nu ar face.

Este adevărat că Domnul Isus ne spune despre „oile Sale”: „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. Eu şi Tatăl una suntem.” (Ioan 10: 28-30)

Dar ce spune înainte de asta? „’Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.’” (Ioan 10:27) Nu este suficient să credem în faptul că Isus este Dumnezeu și s-a jertfit pentru noi ca să ne calificăm la titlul de „oile Domnului”. E nevoie să avem o relație cu El atât de vie și reală, încât duhul nostru născut din nou prin unirea cu Duhul Sfânt, după ce am primit sămânța Cuvântului Scripturii, să audă și să recunoască vocea Domnului... și nu doar s-o audă ci să și asculte de ea. Doar după ce renunțăm la a lua decizii conduși de fire și suflet (voință, emoții și minte) și cerem sfatul Domnului și apoi îl urmăm, trăind în ascultare, devenim „transparenți înaintea Domnului” (Dumnezeu știe totul despre noi, dar ne „cunoaște” după ce-i spunem tot ce țineam „secret”, și-i dăm acces în toate ariile vieții noastre).

• Ioan 6:37-40 „Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. Şi voia Celui ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.”

Isus spune aici, că nici o altă persoană, nici chiar cel rău, nici o cauză exterioară nu ne pot smulge din mâna Lui sau a Tatălui ceresc, dar nu spune nimic despre voința noastră. Cu alte cuvinte, atât timp cât dorim să stăm lângă Domnul, nimeni nu-L poate convinge pe Dumnezeu să renunțe la noi. Ce adevăr minunat! Iar Voia Domnului este să fim ai Lui pentru eternitate. De fapt pentru acest scop a creat omul. Trăim pe Pământ pentru a ne pregăti pentru Cer. Întreaga noastră existență este un lung șir de teste și încercări, pentru a ne dovedi dragostea pentru Domnul și dorința de a fi cu El; trecând prin încercări, încrezându-ne în Dumnezeu și făcând voia Lui, devenim tot mai mult asemeni Lui Isus. Dacă cineva iubește lumea și păcatul mai mult decât pe Cristos, nu este vrednic să ajungă în Rai.

De ce ar forța Dumnezeu pe cineva care nu-L iubește și nu dorește părtășia cu El să-și petreacă veșnicia în Rai, în prezența Lui?

Și atunci putem fi siguri că suntem mântuiți? Da, suntem mântuiți, atât timp cât trăim în ascultare de Domnul.

Sinceritatea, ascultarea, dragostea neprefăcută, teama sfântă de Dumnezeul Atotputernic, pasiunea pentru Cuvânt, rugăciune, închinare sunt toate chei esențiale în păstrarea mântuirii până la sfârșit.

Dacă nu ne încheiem viața într-o relație corectă cu Isus, nu mai contează că restul vieții am fost ai Lui.

Am auzit și explicații de genul: „cei care au căzut de la credință, de fapt nu au fost niciodată mântuiți”. Total fals. Cine este de ceva timp întors la Domnul sigur cunoaște cazuri care contrazic această frază. Cu regret trebuie să spun că cunosc prea multe. Adevărul este foarte clar.

Evrei 6: 4-6 Căci cei ce au fost luminaţi odată – şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt, şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor – şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.”

Pavel condus de Duhul Sfânt, se referă clar la cei care cu toate că au fost născuți din nou, adică au gustat atât darul ceresc primind Duhul Sfânt cât și sămânța Cuvântului și veșnicia („puterile veacului viitor”) și „totuşi au căzut”, adică și-au pierdut calitatea de a fi mântuit. Credincioșii care aleg să renunțe la credința lor, dau motive semenilor lor să batjocorească Numele Lui Isus și provoacă suferință „trupului lui Cristos”, biserica, precum și Capului acesteia care este Isus Domnul. Aceste persoane renunță la Isus în cunoștință de cauză. Aleg răul, cunoscând binele. Cine face asta nu mai poate fi convins de nimeni și de nimic să se întoarcă la Cristos. Cei care au gustat din realitatea existenței Lui Dumnezeu, au simțit prezența Lui prin Duhul Sfânt și totuși aleg să se întoarcă să slujească diavolului, trăind în păcat, pentru că iubesc mai mult păcatul decât neprihănirea, vor ajunge acolo unde este cel pentru care au ales să trăiască.

Aceste versete nu fac referire la cei care au fost amăgiți și au păcătuit și apoi regretă păcatul dar cred minciuna diavolului că Dumnezeu nu-i mai poate ierta și nici nu mai încearcă să-și ceară iertare. Aceste persoane se pot întoarce la Dumnezeu până în ultima clipă. Dacă au regret în inima lor și-și doresc să se întoarcă la Isus, este clar că Duhul Sfânt îi face conștienți de starea lor și tot ce au de făcut este să-și ceară iertare din toată inima, Domnului Isus și să-L roage să-i ajute să părăsească păcatul și întunericul și să vină la Lumina Lui Isus.

Nu există nici un verset biblic care să spună că Dumnezeu nu mai iartă pe cel care se pocăiește, dimpotrivă citim de nenumărate ori că Dumnezeu iartă pe cei care-și cer iertare. Iată doar câteva dintre aceste versete:

• Psalmii 130:4 Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.

• Daniel 9:9 La Domnul, Dumnezeul nostru, însă este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit!

• Luca 24:47 Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începând din Ierusalim.

• Faptele apostolilor 2:38 „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.”

• Faptele apostolilor 26:17,18 „Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul neamurilor, la care te trimit,ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.’”

Unde ne petrecem veșnicia depinde de ce am făcut și cui am slujit înainte să părăsim acest trup de carne. Nimeni nu poate spune că știe când va fi acest moment în cazul lui. Să trăim curat pentru Cristos AZI.

• Evrei 3:12-15 Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu. 13 Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită de la început, 15 câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii.”

„În fiecare zi” trebuie să fim atenți să ne păstrăm inima curată și maleabilă în mâna Domnului. Când Duhul Sfânt ne atenționează că păcătuim, să nu-L ignorăm, ci dimpotrivă, să ne oprim, să analizăm ce ne spune și să acționăm în consecință, pocăindu-ne (recunoscând, cerându-ne iertare, regretând păcatul și renunțând la el) și dorind să ne schimbăm, cerând ajutorul Domnului.

Inima se împietrește dacă ignorăm semnalele de alarmă ale Duhului Sfânt și alegem să păcătuim, știind că e păcat și ar trebui să ne oprim. Continuarea pe acest drum, alegând să urmăm minciunile diavolului în locul adevărului, ne va face să nu mai dorim să rămânem în mâna Domnului, și atunci ne va lăsa să plecăm de la El, pentru că noi decidem.... De ce? Pentru că avem voință liberă.

În versetele următoare din Evrei 6, Pavel explică metaforic ce am spus mai sus: „Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. 8 Dar, dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc. 9 Măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea. 10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi. 11 Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o deplină nădejde, 12 aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele”
​
Iată câteva idei pe care cineva ar trebui să le creadă, pentru ca doctrina „o dată mântuit, veșnic mântuit” să fie „reală”. După fiecare idee urmează versete care o contrazic.

Niciuna dintre candelele fecioarelor nu poate să se stingă;

• Matei 25:10-12 (pilda celor 10 Fecioare, cinci înțelepte, cinci neînțelepte) „Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa. Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: ‘Doamne, Doamne, deschide-ne!’ Dar el, drept răspuns, le-a zis: ‘Adevărat vă spun că nu vă cunosc!’”

Niciun seceriș promis nu poate fi înăbușit de spini;

• Evrei 6:7-8 Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. Dar, dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc.

Nicio mlădiță în Cristos nu poate ajunge să fie tăiată, dacă nu aduce roadă;

• Ioan 15:4-6 „Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic. Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă, apoi mlădiţele uscate sunt strânse, aruncate în foc şi ard."

Nicio iertare nu poate fi pierdută...

• Matei 18:22-35 Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte. De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.
  
  Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: ‘Doamne, mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti tot.’ Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: ‘Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.’ Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: ‘Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti.’ Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă până va plăti datoria. Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci, stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: ‘Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?’ Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor până va plăti tot ce datora. Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

Niciun nume nu poate fi scos din Cartea Lui Dumnezeu!

• Apocalipsa 3:5-6 „Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.» Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.”

Nicio sare nu-și poate pierde puterea de a săra;

• Matei 5:13 „Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.”

Nu se poate ca cineva să „fi primit în zadar harul lui Dumnezeu.

• 2 Corinteni 6:1 „Ca unii care lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceţi aşa ca să nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu."

Nimeni nu-și poate „îngropa talantul”;

• Matei 25:24-30 „Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat: mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!’ Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat, prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Pentru că celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.’”

Nimeni nu poate sta nepăsător „faţă de o mântuire aşa de mare”;

• Evrei 2:1-3 De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. Căci, dacă Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o.

Nimeni nu poate „privi înapoi” după ce a pus mîna pe plugul evangheliei;

• Luca 9:62 „Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.””

Nimeni nu poate „întrista Duhul Sfânt” până să ajungă să se stingă și să nu mai lucreze în credincios;

• Efeseni 4:30 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

​
Nimeni nu se poate „lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat”;

• 1 Corinteni 7:23-24 Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor. Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.

Nimeni nu poate aduce asupra sa „o pierzare năprasnică.”

• 2 Petru 2:1 În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.

Nimeni sau niciun grup de credincioși, nu poate ajunge atât de căldicel încât Isus să-i scuipe din gura Sa;

• Apocalipsa 3:14-16 „Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: ‘Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu:«Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.”

Nicio oaie nu poate să se rătăcească, pentru că dacă s-a rătăcit, înseamnă că n-a fost niciodată găsită;

• Matei 18:12 „Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi şi se duce să caute pe cea rătăcită?”

Dacă cineva cade, înseamnă că n-a stat în picioare prin credintă niciodată.

• Romani 11:16-22 Iar dacă cele dintâi roade sunt sfinte, şi plămădeala este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt sfinte. Dar dacă unele din ramuri au fost tăiate şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.” Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te! Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine. Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu.

Dacă cineva se usucă, înseamnă că n-a fost verde niciodată;

• Ioan 15:1-6 „Eu sunt adevărata viţă şi Tatăl Meu este vierul. Pe orice mlădiţă care este în Mine şi n-aduce rod, El o taie, şi pe orice mlădiţă care aduce rod, o curăţă, ca să aducă şi mai mult rod. Acum voi sunteţi curaţi din pricina cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic. Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă, apoi mlădiţele uscate sunt strânse, aruncate în foc şi ard.”

Dacă cineva „dă înapoi”, înseamnă că n-a avut niciodată de la ce să dea înapoi;

• Evrei 10:38-39 Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.” Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.

Dacă te „încurci din nou în intinăciunile lumii”, înseamnă că n-ai scăpat niciodată de ele;

• 2 Petru 2:20-21 În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi. Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată.

Dacă cazi de la credință, înseamnă că n-ai avut de la ce să cazi;

• 1 Timotei 1:18-20 Porunca pe care ţi-o dau, fiule Timotei, după prorociile făcute mai înainte despre tine, este ca prin ele să te lupţi lupta cea bună şi să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii le-au pierdut şi au căzut din credinţă. Din numărul lor sunt Imeneu şi Alexandru, pe care i-am dat pe mâna Satanei, ca să se înveţe să nu hulească.

Nu-ți face griji că-ți poate fura cineva cununa, pentru că nu poți s-o pierzi;

• Apocalipsa 3:11 „Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.”

Această minciună a Satanei, cu siguranță că a dus multe suflete în iad, pentru că credeau că harul Lui Dumnezeu le-a acoperit păcatele, indiferent cum au trăit. Acesta este un exemplu tipic de doctrină falsă, bazată pe câteva versete. Dacă nu se iau în considerare „toate versetele” care sunt pe „o anumită temă”, „în contextul” în care sunt scrise, se poate foarte ușor crea o doctrină falsă care va face foarte mult rău, celor care o îmbrățișează.

​

Copyright ©  2016 E.Cockrell. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.

​​
ALTE ARTICOLE CORELATE:

MÂNTUIREA - SALVAREA ETERNĂ A SUFLETULUI
Cine crede că Isus Cristos este Fiul Lui Dumnezeu care s-a jertfit pentru păcatele sale, a îndeplinit prima condiție ca să vină la mântuire. Puteți afla restul pașilor biblici citind acest mesaj.
ORICINE REGRETĂ PĂCATUL SE POATE ÎNTOARCE LA ISUS!
Mai există ​iertare pentru cine vrea să se întoarcă la Cristos!
​MULȚI CHEMATI, DAR PUȚINI SUNT ALEȘI
Ce înseamnă să fii chemat și cine ajunge să fie ales, conform Scripturii.
ÎNNOIREA MINȚII PRIN PUTEREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU
Ce spun Biblia și știința despre capacitatea creierului de înnoire și regenerare.
CUM SĂ-L PĂSTRĂM PE ISUS DOMN PESTE VIAȚA NOASTRĂ
Isus Cristos nu ne poate fi Mântuitor, dacă nu ne este Domn în primul rând.
IMPORTANȚA RUGĂCIUNII - VERSETE BIBLICE
Versete pe acest subiect, pentru studiu și analiză.
​​IERTAREA: DE CE NE CERE DOMNUL ISUS SA IERTAM?
Să înțelegem puterea, importanța și beneficiile iertării în opoziție cu puterea distrugătoare a neiertării.​
PUTEREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU
Biblia este Cuvântul Lui Dumnezeu și este  o sursă esențială de „hrană” pentru sufletul creștinului și  conține instrucțiunile indispensabile pentru trăirea creștină.

MENIU PRINCIPAL