CONTEAZĂ CUM TRĂIM?

Cum trăim pe acest Pământ, determină locul unde ne vom petrece veșnicia. Singura cale către Rai, este Isus Cristos. Doar alegându-L pe El ca Domn și Mântuitor, vom ajunge acolo unde este El.

• Ioan 14:2-4-6 „În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. Ştiţi unde Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.” „Doamne”, I-a zis Toma, „nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?” Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine."

Mântuirea nu ne-a costat nimic, pentru că Isus a plătit costul integral al păcatului nostru. DAR, păstrarea ei ne va costa totul. Este esențial să învățăm să ne predăm Lui Isus în totalitate, și să-i dăm tot ce ne aparține. Dacă inimile noastre nu sunt complet ale Lui, ce nu am predat ne poate duce înapoi, la vechea viață fără Cristos; păcate nemărturisite sau repetate, mândrie, obiceiuri rele, pofte, orice e mai important decât Dumnezeu (orice idoli), vor da dreptul legal diavolului, să ne atace și se vor interpune între noi și Dumnezeu. Pavel e foarte categoric când se adresează bisericii din Corint:

• 1 Corinteni 5:6-8 Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala? Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Cristos, Paştile nostru, a fost jertfit. Să prăznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.

Cu cât ne pocăim mai repede, dacă păcătuim împotriva Lui Dumnezeu, primim iertarea Lui și dușmanul nu ne mai poate face rău. Când L-am invitat pe Isus să devină Domnul vieții noastre (Romani 10:9,10), omul nostru interior, duhovnicesc, s-a născut din nou, prin Duhul Sfânt. Natura veche păcătoasă nu mai trebuie să ne conducă, acum putem să ne crucificăm firea în fiecare zi și să ne opunem ispitelor, tari în credință.

Ce ne spune Pavel despre sine, ne confirmă faptul că atât timp cât trăim în aceste trupuri, nu suntem perfecți, ci va trebui să continuăm să ne înfrânăm: "Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat." (1 Corinteni 9:27)

Cu cât căutăm să intrăm în prezența Lui Dumnezeu mai mult și să ne hrănim cu Cuvântul Său zi de zi, mințile noastre se vor înnoi și omul nostru fizic va fi transformat pentru a semăna tot mai mult cu Isus. Doar așa vom putea șterge „vechiul sistem de operare” al creierului nostru, reprezentat de trăirea fără Cristos.

Carmen Pușcaș